15 lucruri care ar fi trebuit predate la scoala

Am pregatit o lista cu o parte din lucrurile pe care mi-as fi dorit sa le invat la scoala eleva fiind. Din fericire, am avut ajutor extra-scolar, mama, care mi-a fost o binecuvantare si am inteles o mica parte din lucruri, de la dansa. Nu as zice  ca am primit educatie financiara ca la carte, dar am invatat cum sa fiu chibzuita cu banii, cum sa-i administrez astfel incat sa nu-mi creez datorii, si mai ales am invatat de la mama sa fiu dedicata in tot ceea ce fac: fie la serviciu, fie cu sotul meu, colegii, etc.

Oricum, fie lista aceasta sau multe clipuri online, articole ori cu ajutorul unor carti online gratuite, iti poti ajuta copilul sa invete sa fie independent.

Spor!

Lucruri pe care scoala nu ni le-a predat: 

1. Nu am fost invatati cum sa vindem. (abilitate mult necesara care ne aduce ceea ce ne dorim. Fie atunci cand mergem la un interviu, munca noastra, ideile devin un produs pe care trebuie sa stim cum sa le vindem. Sau atunci cand ne inscriem copiii la o gradinita/scoala mai buna, cand vindem, la propriu, fie o casa, o masina, un telefon. ). 

2.  Nu am fost invatati cum sa gandim. 

Am fost, mai degraba, obisnuiti in scoli sa dezvoltam intoleranta fata de esecuri, probleme, oameni. Nu am fost invatati cum sa facem fata unei probleme, cum sa gasim solutii, cum sa fim deschisi cu cei din jur (comunicativi) , dimpotriva am fost incurajati sa facem discriminari fata de minoritati, fata de persoane cu handicap, fata de elevii cu un trai mai modest,  am fost programati cu o gandire ingusta, inchisa, am fost invatati sa luam totul de-a gata, in functie de multime, decat sa cercetam, sa gandim, sa cautam convingeri, adevar, fapte, dovezi.

Nu am invatat sa dezvoltam compasiune, sa ajutam, sa nu-l judecam pe cel nevoias, sa nu ne indepartam de cei cu handicap sau de cei care provin din familii umile, dimpotriva.

3. Nu am fost invatata la scoala cum sa negociez. 

Orice cumparam fie haine, case, masini, pentru astea, prin negociere putem economisi mult mai multi bani. Si nu-i vorba despre a fi superficial si a te gandi doar la bani. Este vorba de cheltuieli, despre munca ta, eforturi, despre risipa, etc.

Un pasaj drag: "Cere si ti se va da!"

4. In scoli nu am fost invatati cum sa facem fata esecului. 

In scoala, am invatat cine-i cel mai bun din clasa, din punct de vedere al notelor, (un criteriu care nu arata abilitatile elevului). La scoala, invatatorii sau profesorii promovau ideea competitiei (inca se mai practica asta, mai putin in Finlanda) : "cine-i cel mai bun din clasa ?", "Cine are cele mai bune note?",  nu am invatat sa acceptam sentimentele de esec, cum sa facem fata unei probleme ca apoi s-o depasim, nu am invatat ca e normal sa gresim, sa cadem, dar e mult mai important sa ne ridicam. 

5. Nu ai fost invatat in scoala despre cum sa-ti manageriezi timpul. Una dintre cele mai importante sarcini: administrarea timpului tau zilnic. Sunt doar 86 400 de secunde pe zi. Ce facem cu ele?

6.Scoala nu ne-a invatat cum sa ne investim banii. 

La scoala invatam ca trebuie sa ai o meserie anume sau sa fi bun intr-un anumit domeniu,  doar pentru a aduce profit pentru cineva (fie o persoana, fie o companie, societate, etc), si nu pentru tine insuti. In scoala, este mult sustinuta, incurajata ideea de supunere. Am fost cumva incurajtati si invatati subtil despre cum sa nu iesim din normalitate, despre cum sa castigam un salariu lunar, mai degraba, decat sa fim invatati sa investim sau sa creem surse de venituri. 

7. Principiile succesului. Sunt anumite obiceiuri, tabieturi, pe care oamenii de succes le fac , spre deosebire de oamenii obisnuiti sau fara succes. Din pacate, nici despre asta nu invatam la scoala. 

8. Scoala nu ne-a predat despre cum sa construim o cariera, dar am invatat cum sa obtinem o slujba si cum sa devenim dependenti de aceasta. Dar ce-ar fi daca am vrea sa ne depasim conditia, daca am dori sa devenim CEO-ul companiei pentru care lucram? Care ar fi strategiile si pasii de parcurs pentru fiecare promovare? Nici despre asta nu am fost invatati la scoala.

9. Nu ne-a fost predata abilitatea administrarii banilor. Multi oameni cheltuie mai multi bani decat castiga si astfel ajung sa-si creeze datorii, devenind mai supusi, mai dependenti de locul de munca.

10. Scoala nu ne pregateste, nici nu ne invata despre cum sa creeam un impact, cum sa ne lasam urmele (in sensul bun), cum sa fim un exemplu de urmat pentru ceilalti, nu ne invata cum care este telul nostru sau cum sa-l atingem, care sunt scopurile noastre , morale sau financiare, care este mostenirea pe care o lasam, atunci cand parasim lumea asta?  Si nu-i nevoie de ore de religie pentru asta, ci pur si simplu, pentru un copil este atat de necesar sa inteleaga legea firii, sa fie constiincios fata de animale, fata de colegi, si mai ales fata de natura, mediu.

11. Scoala nu m-a invatat cum sa incep o afacere, un business sau o activitate care sa-mi creeze venit.

Multi dintre noi, dupa absolvire, cautam sa castigam un venit fix printr-un serviciu stabil, dar nu stim sa creem, in paralel, mai multe surse de venit.

12.  Scoala nu ne-a invatat importanta calatoriilor in jurul lumii. La scoala am invatat (cat-de-cat)  geografia, dar este atat de important sa vizitam, sa experimentam diferite culturi, despre cum traiesc oamenii din celelate parti ale lumii, si mai ales, sa invatam recunostinta fata de acestia, respect fata de culturile lor diferite de ale noastre, respect fata de locurile lor. 

13. Scoala nu ne-a invatat despre cum sa devenim un bun partener, fie ca este vorba de un partener de viata sau unul de afaceri, sau de un colaborator.

                   Pentru ca, in cele din urma, daca-ti incepi o activitate este posibil sa ai partener ori mai multi, cu care colaborezi, si apoi, in cel de-al doilea caz, majoritatea dintre noi o sa avem un partener de viata. Nu am fost invatati despre etica, conduita, atitudine, faptul ca trebuie sa fim onesti cu oricare dintre acesti parteneri sau colaboratori.

14. Scoala nu ne-a pregatit, nu ne-a pasat abilitatea de a comunica in mod deschis si corect. Cele mai multe argumente incep din cauza problemelor de comunicare. De aceea, trebuie sa invatam sa comunicam mai bine.

15.Scoala nu-si pregateste elevul despre cum sa citeasca un status financiar. Astfel ca, odata ajuns adult, sa stie singur daca-i in dificultate financiara sau nu. Daca-i depasit de cheltuieli sau nu, daca produce mai mult decat cheltuie, daca reuseste sa economiseasca si sa-si creeze mai multe surse de venit. 

In poza de mai jos, parca-mi vad chipul speriat de copil, la scoala, care trebuia sa stea mereu drept, fara sa zambeasca, fara sa comunice cu ceilalti, doar sa aiba un comportament strict, militaresc. 

Un trai plin de nadejde!

Exista speranta pentru cel slab?
Are posibilitatea cel cazut, cel frant sa se bucure de avutia lui, in singuratete? Ma gandesc destul de des  la regele David sau la fiul lui, Solomon - cel intelept, si ma intreb, care e scopul nostru pe pamant? Pentru ce suntem aici? Pentru a fi o incurajare, o lumina sau poate un ajutor de nadejde pentru cei din jur? Mi-ar placea sa cred ca acesta nu-i singurul scop. Daca , cei creati, am fost claditi doar pentru a ne bucura de viata asta de pe pamant , oricat de  frumoasa si plina ne-ar parea, tot ar fi prea scurta.

Trebuie, trebuie sa fi fost creati pentru ceva mai mult, mai grandios decat ceea ce exista acum. Vad viata asta ca pe o incercare pe care/o avem de trecut. Ce suntem, ce ne reprezinta, ce avem , ce impartim, cum administram , felul in care daruim, modul in care traim, corectidinea fata de ceilalti si mai ales, fata de noi insine. Curatenie tru¨pului si sufletului, felul in care vrem sa ne spalam päcatele, toate astea sunt doar incercari care fie ne calesc si ne pregatesc pentru viitor, fie ne afunda in intuneric.

Ecleziastul zice ca suntem aici doar ca sa-I slujim Domnului. Si cred asta. O viata in care-i slujesti Lui Dumnezeu prin tot ce faci, in care-i cauti prezenta in mod continuu, in care te simti insetat pentru cunoasterea Cuvantului, insetat pentru slujire, sa fii un ajutor si o binecuvantare pentru cei din jur, sa nu fi o povara, in schimb te simti inconjurat de binecuvantare, simti un suport care te-ajuta sa duci orice povara. Ce maretie!

Ce se intampla cu cel care nu slujeste? Traieste ca un pustnic in mijlocul orasului si nu apuca sa se bucure de nimic. Traiu-i amar si-n caz de vreun necaz, doar familiei s-ar parea ca-i pasa.
Ce trist!

Sărbătoarea păgână-ortodoxă - vopsirea ouălor!

Ușor-ușor se apropie sărbătoarea Pastelor. Deja-mi imaginez apocalipsa din supermarketuri, vopsirea ouălor, grătare (și tone de gunoaie lăsate-n urmă), sacrificii de animale (la cei care încă-și permit), lumânări, noapte petrecută in bocitul preoților , apoi la club sau acasă, cu foarte multă băutură, țigări, dezmăț, etc

Potrivit Pastelui Ortodox, 3 zile libere de la serviciu, îți poti satisface toate plăcerile, poți petrece la club, poți sa gătești ce vrei tu mai bun, sa înjuri pe cine vrei, cât vrei, sau să drăcui cât vrei, poți sa vopsești niște ouă, poți sa tai un animal - doua sau sa cumperi carne (in semn de închinare, că așa-i tradiția) , poți sa te-mbeti pana cazi in comă, sa-ți bârfești tot neamul, ca apoi, după toată tevatura, de fapt tu ești un bun creștin care a sărbătorit Paștele și așa I-ai adus slavă Lui Dumnezeu!

Pe cine păcălim? Ouăle pe care Dvs le vopsiti, nu doar că au simboluri păgâne, nu doar că nu există nimic scris despre acestea in Biblie, dar mai mult, este o practică care-l scârbește pe Dumnezeu.

Singura Sărbătoare lăsată in Biblie ca poruncă de sărbătorire este Moartea Domnului, adică sa ne aducem aminte de sacrificiul suprem și să-l sărbătorim in smerenie, cu recunoștință, cu Pâinea și Vinul, care reprezintă Trupul și Sângele, cu cercetarea sinelui, curățirea de păcat, mărturisire, etc!

Pe Dvs vă păcăliți crezând ca ducând o viața după cum doriți, mergând la Biserică doar când sunt sărbătorile Dvs păgâne, pardon, ortodoxe, doar atunci vă rugați (spunând o poezie Învățată), și da, gata sunteti mântuiți și totul este bine in relația Dvs cu Dumnezeu!

Până la urmă, chiar dacă ești bun in inima ta, chiar dacă nu te-mbeți și nu drăcui, chiar dacă te duci cu credință (scuze cacofonia) la Biserică și-l asculti pe preot, ești umil, smerit și vrei sa împlinești tradiția, pana la urma doar asta faci, împlinești o tradiție.

Prin vopsirea unor oua, cu toată cinstea ta, in toată smerenia ta, îl scârbești pe Dumnezeu, pentru ca nu-i împlinești o poruncă, nu sărbătorești sacrificiul lui Isus, sărbătorești niște oua despre care NU este scris in Biblie.

Faptul ca mergi la Biserica o data pe an, și atunci (beat sau nu încă, ori treaz), recitând o poezie, nu aduci slava Lui Dumnezeu!

Fie ai o relație pe care-o întreții cu rugăciuni zilnice, fie îți pare rău (te pocăiesti, a te pocăi NU înseamnă ca devii sectant, ci , potrivit Bibliei, a te pocăi înseamnă să-ți pară rău pentru păcatele pe care le-ai făcut și sa încerci sa nu le mai faci) fie îți trăiești viața de zi cu zi, gândindu-te ca tu oricum esti mai bun decât ceilalți, ești mai cinstit in inima ta, ai credință in inima ta, și te păcălești singur că este de ajuns.

La Dumnezeu nu merge cu jumătate de măsură! Nu-ți merge! Fie îți trăiești viața slujindu-L pe El, (află cum poți să-I slujești), mergand la Biserica cel puțin o data pe săptămâna, fapte bune, rugăciune, etc, fie îți trăiești viața cum vrei tu, dar fără Dumnezeu!

Nu intrăm in discuția cine are păcate mai multe, dacă vă încălzește, eu as iesii câștigătoare la asta, din păcate!

Vestea bună: Dumnezeu ne iubește pe toți! Dar noi nu putem sa-L iubim, dacă iubim mai mult plăcerile noastre.

Deci, fie încercăm sa fim mai buni, in fiecare zi, încercăm și căutăm sa slujim, respectând Biblia și încercând sa ne debarasăm de obiceiuri, fie rămânem cu Tradițiile și uitam de Dumnezeu!

Sa ne debarasăm de cuvintele preoților: “Crede și nu cerceta!”, de fapt, omule, deschide ochii!! Cercetează cât poți de mult, și apoi să crezi. Cercetează Biblia, este Cuvântul lăsat scris de Dumnezeu pentru noi, este Scrisoarea Lui minunată, El se bucură când căutăm sa știm despre El.

In Biblie găsim voia Lui, nu la oameni, și înțelegeți, pentru Dumnezeu!! Preoții sunt doar niște oameni ! (unii lacomi de bani, alții smeriți, dar nu-i nimic supranatural la ei, sunt doar oameni).